- „Am să-ți trimit 18-20 de galbeni pe lună, ca
să faci față, i-a promis el.
- Nu vreau să te împovărez, i-a replicat Mihai.
Ai și așa multe cheltuieli cu frații mei, cu Harieta, și trebuie să-i asiguri și dotă Aglaiei. De unde atâția bani?
- E treaba mea, Mihai! Acum e rândul tău să
intri în lumea bună!
Până la urmă au bătut palma.
- Vă rog să rămâneți la spectacol, nu-i pot lăsa
pe actori fără sufleur. Dimineață pornesc spre București, nu mai au nevoie de mine.
Căminarul acceptă, bucuros că Mihai îi primise oferta.
Nu știm dacă tânărul a suferit la despărțirea de actori, dar o parte din sufletul lui a rămas alături de marele artist, pentru care a avut cuvinte de admirație când acesta va părăsi scena lumii: “Dacă va răsfoi cineva repertoriul său, va rămânea încremenit de cantitatea prodigioasă de opere teatrale, compuse, traduse sau localizate de Pascaly, ele se urcă la aproape 200…”
***
LANSARE_BRUXELLES – Agenda Conference – „Eminescu in European culture”
15.01.2025, 14:00 – 16:00; European Parliament
Brussels,SPAAK 4B1room meeting Host and European Parliamentary Organizer Maria GRAPINI 14:00 – 14:20 Opening word: -Maria GRAPINI – Member of the European Parliament – -Ms. Metola Roberta -President European Parliament (tbc) – -Ms. Roxana Manzatu -Commissioner Designate for Skills and Education, Jobs and Social Rights, Demography -Mr. Glenn Micallef – Commissioner for Intergenerational Fairness, Youth, Culture and Sport -Ms.Corina Panaitopol – Director of the Institut culturel roumain Bruxelles -HE -Ion Tighineanu- President of the Academy of Sciences of Moldova
-HE -Mihai Cimpoi – President „Mihai Eminescu” International Academic Center – HE -Ms. Andreea PĂSTÂRNAC – Ambassador, Embassy of the Republic of Romania to the Kingdom of Belgium (tbc) – Ms. Iulia Matei – Ambassador, Permanent Representative of Romania to the EU (tbc) – Ms. Daniela Morari, Ambassador, Head of Mission, Mission of the Republic of Moldova to the European Union (tbc) . Annelice ȘERBAN – Counsellor, Embassy of the Republic of Romania to the Kingdom of Belgium (tbc) 14:20 – 14:30
Reflecting on Eminescu’s legacy and his role in shaping European cultural ideals. Mr. Pohus Dumitru – Documentary film producer: „Eminescu and Cernautii” 14:30 -3:35 Documentary screening: „Eminescu and Cernautii ”
Discover unique and compelling aspects of the poet’s life in this captivating production. 15:35 -15:50- Book launch and Debates (Q & A session)
-Presentation of the volume „Eminescu as a student in Vienna and Berlin”, authored by prof. Dr. Lazar Cârjan.
– Eminescian Dialogues – Question and answer session
Interact with the makers of the documentary to explore behind-the-scenes details and their creative process.
15:50 – 15:55 – Final word: – MEP Maria GRAPINI 15:55 -16: 00- Coffee break, Networking
***
„Roma, Piazza San Pietro, 1999
Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea, cel mai iubit Suveran Pontif din istorie, rosteşte în limba română Rugăciune de Poetul Nepereche Mihai Eminescu, de religie ortodoxă:
Îngenunchem rugându-te,
Înalţă-ne, ne mântuie
Din valul ce ne bântuie;
Fii scut de întărire
Şi zid de mântuire,
Privirea-ţi adorată
Asupră-ne coboară,
O, Maică prea-curată,
Şi pururea fecioară,
Marie!
Noi, ce din mila sfântului
Umbră facem pământului,
Rugămu-ne-ndurărilor,
Luceafărului mărilor,
Ascultă-a noastre plângeri,
Regină peste îngeri,
Din neguri te arată,
Lumină dulce clară,
O, Maică prea-curată,
Şi pururea fecioară,
Marie!”
Pe data de 1 iunie 2019, Sanctitatea Sa Papa Francisc a vizitat Iaşul, capitala istorică şi culturală a Moldovei, evocându-l, în cuvântul său, pe ihai Eminescu, cu versurile poeziei „Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie” : „Toţi înflorim când ne simţim iubiţi. Pentru că iubirea prinde rădăcini şi ne cheamă să ne înfigem aceste rădăcini în viaţa celorlalţi. Aşa cum ne spun acele frumoase cuvinte ale poetului vostru naţional: fiii tăi trăiască numai în frăţie ca a nopţii stele. Eminescu era unul mare; unul care a crescut. Se simţea matur, şi nu numai. Se simţea fratern şi de aceea a dorit ca România, ca toţi românii să fie fraţi precum stelele nopţii.” Lazăr Cârjan
***
„Înlăuntrul unui vers, Eminescu – scrie autorul, într-unul dintre eseurile de la începutul volumului – a pus atâtea înţelesuri, atâtea taine, atâtea mesaje, simboluri, venite din străvechimea lumii, dar şi de dincolo de ea, multe doar de el ştiute, simţite şi pricepute. De multe ori, a fost înaintea timpului său, uimindu-ne cu adevărurile ce doar acum pot fi înţelese. A trăit în amar şi suferinţă, în bucurie şi plăcere, pentru a le putea simţi pe toate cu inima şi sufletul, ca mai apoi din inima şi sufletul său să le poată da, inimii şi sufletului nostru spre mângăiere, spre trăire, spre înălţare, ştiind că numai aşa poate ajunge la noi ca să ne înfrăţim cu el, în toate câte ni le-a mărturisit spre însfinţirea cuvântului omenesc.”
E bine să reținem că expresiile și cuvintele, pe care autorul cărții le folosește în poeziile sale, provin dintr-un izvor lingvistic limpede și muzical iar vibrațiile vocabularului la care apelează își află rădăcinile în limbajul popular ardelenesc. Atunci când se învrednicește să cânte în versuri limba română, poetul o descrie ca pe o „icoană” și o ține ca „leac de pus pe rană”, ea este, de asemenea, „înțeleaptă, vie și măiastră”. Limba română, continuă acesta, este limba „bătrânească” „vorbită pe plaiul mioritic”.
Liliana Moldovan, Președinta Ligii Scriitorilor din Romania Filiala Mureș
El, al nostru Eminesc
MIRCEA DORIN ISTRATE
Ce-are-n el, poetul nostru de atât îl preamărim?
Harul ? Vorba-i unsă-n miere? Adevărul care-l știm?
Și pe care el, Mihaiul, veșnicitu-l-a-ntr-un vers,
Ca tărie pună-n brațe și la inimi, deie-i ghes,
Iar la gând cea libertate, la iubire-nfiorare,
La cel dor de neam și țară, plâns la soarta care-o are,
La cei hoți, la cele Iude, la-nmulțiți trădători
Un blestem mai rău ca toate, de-l rostești îți dă fiori,
De-asta el, din toți ce încă rostuiesc o poezie,
E de-asupra lor cu visul, cu-țelesul ce-o să fie
De pătrundem cele taine din cerescul necuprins,
Ce acum de-abia le naștem în căușul unui vis,
De cum încă soarta lumii e în mîini Dumnezeiești
Ce-s înscrise-n legi și taine, ne-nțelese, nefirești,
Și la urmă, peste toate, pus de Domnul nostru sfânt
Veghetor va fi la toate, câte-n lumea noastră sunt.
**
Va veni cândva-ntr-o vreme, timpul cela, dragii mei,
Când, din cer or să coboare strămoșești noștri zei,
Moși bătrâni cu IO în frunte, să se plimbe pân’ la cină
Printre oameni de-acuma, din a Maicii cea Grădină,
Așteptat e EMINESCU, ce cu ei să îmi închine,
Și-apoi până-n miez de noapte, când pe gene somnul vine,
Să mi-i farmece cu spus-ai rostitoare de povești,
Poezii înălțătoare, cu parfum, dumnezeești,
Să îmi știe toți ca unul, că al nostru Eminesc,
E poetul care-ncântă, nesfârșitul cel ceresc.
***
Eminescu e cu noi
După sfințirea bustului Eminescului
de la Mănăstirea din orașul Sărmaș,
Jud.Mureș, 2023
Acum, că suntem singuri, veniți puțin aproape,
Ca să vă spun că-n voie am petrecut în noapte,
La sfânta mănăstire cu toții împreună,
Și cântece cânta-am ținându-ne de mână,
Și îmbiat de gazde, așa cum e firesc,
La masa noastră-ntinsă, chiar domnul Eminesc
A cobort din soclu de ziua dumnealui,
Lăsându-și cea scurteică-n chilie, într-un cui,
Și cu-n pahar în față, din vinul bun, popesc,
Am povestit de toate ce încă-s în lumesc.
*
Și-apoi, când cele stele au scânteiat în noapte,
Când vinul ne făcut-a ca să vorbim în șoapte,
El dusu-s-a-n rotire spre lumile de vis,
Luceafăr să se-aprindă, pe cer de necuprins.
Noi, am rămas în noapte, la un pahar de vin,
Să tot hulim cea viață de-amar, ca de pelin,
Să mai privim cea boltă de el străluminată,
Ne fie din cerescuri, o clipă-nfiorată.
***
Apariția acestui volum, la 175 de ani de la nașterea poetului Național nepereche, reprezintă un omagiu ca răsplată, cu numărul îndoit de poezii al celor 39 de ani pe care i-a trăit intens. Din poeziile lui Mircea Dorin Istrate distingem o parte dedicată acestei coroane bogate de metafore, epitete, comparații și sintagme dedicate „limbii noastre cea bătrâne, cea veche, o limbă de credință, călăuzitoare” chiar și pentr-un „vis ferice de codonă”, o limbă ce se distinge în „Ginta latină” precum a dovedit-o Vasile Alecsandri. Toate poeziile cu supramăsură de frumoase sunt adresate celui „nemurit, știutor, șlefuitor, mare domn al neamului” cum îl gratulează autorul în versuri potrivite ca pentru un marș triumfal. Această Columnă construită cu har, muncă, știință, simțire și cu pasiune de poet, are la bază limba română, iar laurii din vârful ei sunt pentru domnul nemuririi noastre, Eminescu!
Frumoase poezii militante ne dăruiește cu generozitate și har Mircea Dorin Istrate, poezii care bine-plac cititorului ce admiră, prețuiește și soarbe fiecare vers poruncă pentru păstrarea nealterată a limbii române străvechi, pentru cizelarea acestui rubin de multe carate, una dintre cele mai „bătrâne limbi”. În acest dulce grai românesc, ca într-un dialog cu demiurgul, poetul călătorește într-un gând curat, smerit, întru cinstire a celui de mai sus Luceafăr al Neamului românesc, „Cărărind prin cer de stele”. Sau ne atenționează că Stăpânul din ceresc,
„Alesu-l-a pe-al nostru Eminesc,
Ne fie-al poeziei noastre DOMN,
Ca să-l purtăm în gând și noaptea-n somn”.
Și ca într-un torent de expresii ce curg firesc dinspre înalt, Mircea Dorin Istrate ne răsfață cu acest volum după ce ne-a dăruit Blândul Păstor, Sfântul Crăciun, și De ziua celor morți, sau Duhul lui Iancu nu ca pe niște bogății ci ca pe niște fapte ce duc direct la Cer!
Felicitări maestre. Onor ostășesc din partea unui privilegiat cititor al Poeziilor de sâmbătă seara, un pasionat și iubitor pe veci de-al nostru Eminescu!
Colonel doctor în istorie Constantin Moșincat