POLIȚIA DE FRONTIERĂ – ELITA MININSTERULUI AFACERILOR INTERNE
General-locotenent (r) dr. Grigore Stamate
Dintotdeauna, mi-am dorit să scriu măcar câteva rânduri despre instituția, care mi-a adus cele mai consistente satisfacții profesionale. Nu, neapărat, pentru că aceasta s-a constituit în perioada când făceam parte din conducerea unei impunătoare Direcții Generale, împreună cu poliția pentru străini, probleme de migrări și pașapoarte. Și, nici măcar în considerarea că, în structura de atunci, am avut onoarea să fiu al doilea șef al organismului nou înființat – după generalul Teodor Andrița – ci pentru că am fost martor nemijlocit al unor evenimente fără de precedent în evoluția unei arme de un prestigiu aparte. Pentru că, orice s-ar spune și oricât s-ar insinua, că respectiva componentă a Ministerului Afacerilor Interne ar fi apărut la câțiva ani distanță, lucrurile nu au stat tocmai așa. Iar, ca în oricare altă situație, dacă istoria se depărtează de adevăr sau îl răstălmăcește la voia urmașilor, se impietează nepermis asupra unor importante etape, ce au consacrat un rol aparte și o suită de misiuni caracteristice acestei elite profesionale.
Așadar, pentru întâia oară, noțiunea de „Poliție de Frontieră” este înscrisă în „Nota cu măsurile de fluidizare a traficului în punctele de control trecere a frontierei din iarna lui 1992, semnată de către prim-ministrul Petre Roman, la propunerea Ministerului de Interne și a Ministerului Transporturilor, cu care, personal (la vremea aceea, încă eram ofițer de justiție) am prezentat-o ministrului Traian Băsescu, care și-a exprimat numaidecât acordul. Apoi, la insistența viitorului general Teodor Andrița, precursor al noțiunii, s-a avut grijă ca în toate hotărârile de guvern pentru înființarea unor noi puncte de trecere să fie reținută expres sintagma „poliția de frontieră”. Aceasta, chiar înainte de a fi promulgată Legea nr. 56 din 4 iunie 1992 privind frontierei de stat a României, la întocmirea proiectului căreia – ca și la susținerea în Parlament – am participat împreună cu comandantul Trupelor de Grăniceri, generalul Dumitru Luca. După care a urmat un lung serial publicat în gazeta „Grănicerul” .
Ca reprezentant al Direcției Generale a Poliției de Frontieră, străini, probleme de migrări și pașapoarte am urmărit, în principal, inserarea corectă și aprobarea întocmai a capitolului III, referitor la „Atribuțiilor Poliției de Frontieră Române”, care, începând cu dispozițiile articolului 11, prevedeau următoarele: „Paza, supravegherea, controlul trecerii frontierei de stat, precum şi supravegherea, controlul şi jurisdicţia în apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, zona contigua şi în zona economică exclusivă a României se exercită de către Poliţia de Frontiera Română”, după care urma detalierea misiunilor, care nu erau tocmai puține. Astfel: a) execută paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat a României, previne şi combate trecerile ilegale peste graniță, contrabanda şi orice încălcare a regimului juridic al frontierei de stat; b) supraveghează apele de frontieră, apele interioare ale Dunării, Delta Dunării cuprinsă în zona de frontieră, apele maritime interioare, marea teritorială, asigură drepturile şi jurisdicţia statului român în zona contiguă şi în zona economică exclusiva; c) supraveghează spaţiul aerian adiacent frontierei de stat şi mării teritoriale; d) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor de frontieră, încheiate de România cu statele vecine; e) asigura supravegherea, controlul şi întreţinerea semnelor de frontieră; f) organizează şi realizează cooperarea pentru paza, supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat cu organele similare ale statelor vecine, conform înţelegerilor bilaterale; g) face propuneri cu privire la numirea reprezentanţilor/împuternicitilor de frontieră şi a locțiitorilor acestora, precum şi a delegaţilor români, în comisiile mixte interguvernamentale de frontieră; h) acţionează pentru descoperirea, reţinerea şi cercetarea, în condiţiile legii, a persoanelor care săvârșesc infracţiuni ori contravenţii la regimul juridic al frontierei de stat;i) ia măsuri pentru aplicarea şi respectarea legislaţiei de frontieră; j) coordonează activităţile personalului celorlalte instituţii care, potrivit legii, îşi desfăşoară activitatea în legătură cu trecerea frontierei de stat şi asigura îndeplinirea corecta a îndatoririlor de serviciu de către întregul personal din punctul de control pentru trecerea frontierei; k) realizează controlul documentelor de călătorie pentru trecerea frontierei de stat prin punctele de control, punctele de mic trafic şi treceri simplificate, eliberate de autorităţile române, precum şi al celor eliberate de autorităţile străine, recunoscute sau acceptate de statul român, concomitent cu derularea fluentă, corectă şi civilizată a traficului de călători şi de mărfuri; l) asigură controlul trecerii peste frontiera de stat, în condiţiile legii, a armelor, muniţiilor, armelor de panoplie şi de autoaparare, muniţiilor aferente acestora, substanţelor explozive şi a dispozitivelor încărcate cu substanţe toxice ori radioactive; m) interzice trecerea peste frontiera de stat a persoanelor date în urmărire generală sau internatională, în baza informaţiilor şi solicitărilor transmise de organele în drept, inclusiv a celor de colaborare în plan extern; n) acorda, cu titlu de excepţie, viza de intrare şi de tranzit, în funcţie de scopul călătoriei persoanelor, cu sau fără scutire de taxa ori cu reducerea acesteia, conform reglementărilor în materie; o) previne şi combate faptele specifice infractionalității transfrontaliere; p) asigura controlul şi supravegherea mijloacelor de transport şi apară ordinea publică în punctele de control; r) executa orice alte atribuţii stabilite prin lege.
Un complex de atribuții, care, odată cu realizarea sistemului unitar la frontiera de stat (sens în care am fost trimis să studiez sistemul francez, cu ascendent în materie) și fuziunea Poliției de Frontieră cu Trupelor de Grăniceri, s-au modificat ori, dimpotrivă, au apărut altele impuse și de viitoarea colaborare în interiorul statelor, care, ulterior, au aderat la Uniunea Europeană, ca și de necesitățile de integrare în Spațiul Schengen. Dar, să vedem cum sunt reținute noile atribuții în articolul 1 al Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.104 din 27 iunie 2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră (dată, pe care unii dintre inspectoii generali de mai târziu – din motive mai puțin înțelese – au considerat-o ca fiind relevantă pentru începutul acestei importante componente a Ministerului de Interne în România, ignorând tot ce-a fost).
În context, actul normativ menționat, considerat de referință, în concurs cu fosta lege a frontierei de stat, categoric, aduce o serie de elemente de noutate, precum urmează:
„Art. 1. Poliţia de Frontieră Română face parte din Ministerul Administraţiei şi Internelor şi este instituţia specializată a statului care exercită atribuţiile ce îi revin cu privire la supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere săvârşite în zona de competenţă, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, paşapoartelor şi străinilor, asigurarea intereselor statului român pe Dunărea interioară, inclusiv braţul Măcin şi canalul Sulina situate în afara zonei de frontieră, în zona contiguă şi în zona economică exclusivă, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de competenţă, în condiţiile legii”.
După care, sunt definite noile atribuțiile, adaptate corespunzător la noile realități, astfel:
„Art. 21 În zona de competenţă, Poliţia de Frontieră Română are următoarele atribuţii generale: a) execută supravegherea şi controlul la trecerea frontierei de stat a României, previne şi combate migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră în zona de competenţă, precum şi orice altă încălcare a regimului juridic al frontierei de stat; b) apără viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea publică şi privată, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetăţenilor şi comunităţii; c) realizează controlul documentelor pentru trecerea frontierei de stat în punctele de trecere deschise traficului internaţional, la intrarea în şi la ieşirea din zonele libere, în punctele de mic trafic şi treceri simplificate sau în alte locuri, după caz, potrivit legii; d) asigură derularea fluentă, corectă şi civilizată a traficului de călători şi mărfuri prin punctele de trecere a frontierei de stat, împreună cu celelalte autorităţi care au, potrivit legii, competenţe de control privind trecerea frontierei de stat; e) asigură controlul trecerii peste frontiera de stat, în condiţiile legii, a armelor, muniţiilor, armelor de panoplie şi de autoapărare, muniţiilor aferente acestora, substanţelor explozive şi a dispozitivelor încărcate cu substanţe toxice ori radioactive; f) supraveghează, prin observare directă permanentă, spaţiul aerian adiacent frontierei de stat şi mării teritoriale; g) asigură aplicarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenţiilor şi protocoalelor cu privire la frontiera de stat şi la controlul trecerii frontierei, încheiate de România cu statele vecine, cu alte state, cu organizaţii internaţionale sau regionale; h) încheie tratate, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, şi documente de cooperare internaţională, cu autorităţi similare din alte state, în domeniile specifice de activitate, cu respectarea legislaţiei interne şi a normelor de drept internaţional relevante; i) asigură supravegherea, întreţinerea şi controlul semnelor de frontieră; j) organizează şi realizează cooperarea, în domeniile specifice de activitate, cu organele similare ale statelor vecine, ale altor state sau comunităţi de state, conform înţelegerilor bi- sau multilaterale la care România este parte; k) organizează acţiuni pentru descoperirea şi identificarea persoanelor care au u încălcat sau despre care se deţin date că intenţionează să încalce normele regimului juridic al frontierei de stat, precum şi alte prevederi legale stabilite în competenţă; l) culege, stochează, prelucrează, valorifică şi face schimb de date şi informaţii, în condiţiile stabilite de lege pentru Poliţia Română, în scopul exercitării atribuţiilor legale, cu autorităţile publice interesate, pe bază de protocol, şi cu organisme similare din alte state, pe baza înţelegerilor la care România este parte; m) constată contravenţiile şi aplică sancţiunile contravenţionale, potrivit legii; n) coordonează activităţile personalului celorlalte instituţii sau ale operatorilor economici care, potrivit legii, îşi desfăşoară activitatea în punctul de trecere a frontierei de stat, în legătură cu trecerea frontierei de stat, şi urmăreşte respectarea legii de către întregul personal din punctul de trecere; o) asigură menţinerea ordinii şi liniştii publice în punctele de trecere a frontierei de stat, iar la solicitarea altor autorităţi ale statului participă la astfel de acţiuni în localităţile din zona de frontieră; p) participă, împreună cu alte formaţiuni ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în colaborare cu forţe ale Ministerului Apărării Naţionale, cu unităţi de protecţie civilă şi cu alte autorităţi prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente; q) participă, împreună cu autorităţile teritoriale pentru protecţia mediului şi cu organele defrontieră ale statelor vecine, după caz, la luarea măsurilor necesare pentru prevenirea riscurilor ecologice şi a producerii daunelor, precum şi, în caz de accidente care afectează factorii de mediu, la eliminarea efectelor acestora; r) efectuează, prin laboratoarele şi experţii proprii acreditaţi la nivelul Poliţiei de Frontieră Române, constatări tehnico-ştiinţifice şi expertize criminalistice, dispuse conform normelor legale în vigoare; s) organizează şi coordonează, prin Punctul Naţional de Contact Frontex din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, activităţi sub egida Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare Agenţia Frontex, pe teritoriul României, conform Regulamentului (CE) nr. 2.007/2004 al Consiliului din 26 octombrie 2004 de instituire a Agenţiei Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene; t) participă cu poliţişti de frontieră şi cu echipamente tehnice puse la dispoziţia Agenţiei Frontex în operaţiunile/ proiectele comune organizate de către Agenţia Frontex, pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene; u) desfăşoară activităţi pentru constatarea faptelor penale şi, prin organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul Poliţiei de Frontieră Române, efectuează cercetări în legătură cu acestea, conform legii; v) exercită orice alte atribuţii stabilite prin lege”. O suită impresionantă de noi misiuni, care pun și mai mult în evidență valoarea Poliției de Frontieră Română și demonstrează, pe deplin, aprecierea de „instituție de elită a Ministerului Afacerilor Interne”. O instituție, în interiorul, de-a lungul anilor, și-au desfășurat activitatea inspectori generali și inspectori teritoriali temeinic pregătiți, precum și o multitudine de alți profesioniști de înaltă calificare, în majoritate foarte buni cunoscători ai unor limbi de circulație internațională, experți criminaliști de seamă și recunoscuți diplomați în relațiile de colaborare cu omologii din sistemul comunitar. Iar, dacă la toate acestea adăugăm realizările în domeniile atât de delicate ale crimei organizate transfrontaliere și succesele obținute în aderarea la Spațiul Schengen, nu mai este cazul vreunei alte atestări în domeniu.
Intenționat am dorit să evidențiem întocmai complexul de misiuni care revin Poliției de Frontieră, mai puțin ori deloc cunoscute multora dintre celelalte categorii sociale, cel mai adesea predispuse la contrariu, decât la justa apreciere a unor eforturi teribile, în slujba noastră, a tuturor, indiferent de orice opțiuni sau aspirații ne mai animă.
Iată de ce credem, că poporul român, ca și Țara noastră, au datoria să cinstească – așa cum se cuvine – și să-și manifeste deplina încredere și adeziune la neobosita trudă a personalului, care săptămâna aceasta, în 24 iulie, sărbătorește „Ziua Poliției de Frontieră a României”. O altă zi, care necesită precizarea că, în mod corect, s-a preluat – chiar dacă într-un nou act normativ – Ziua Grănicerilor României, stabilită prin hotărâre de guvern încă din anul 1990. Aspect, de altfel, firesc, de unică și frumoasă tradiție, dacă avem în vedere instituirea noului sistem integrat la frontiera de stat și evoluția sa, atât de prestigioasă, în actualele condiții europene.
„La mulți ani Poliției Române de Frontieră!”