TÂRGUL NAȚIONAL DE ILUZII
General-locotenent (r) dr. Grigore Stamate
De curând „Târgul Național de Iluzii” din Piața Victoriei și-a închis porțile.
Pe taraba promisiunilor electorale s-a vândut tot: minciunele, gogoși și gaura de la covrigi. Iar, partidele angrosiste s-au retras deja în dosul tejghelelor, de unde încă urmăresc reacția cumpărătorilor amăgiți de speranța unor vremi, cu care nu se vor mai întâlni vreodată. Totul a fost în van, iar resturile s-au risipit pe apa Dâmboviței, în timp ce precupeți veroși își rotunjesc veniturile și gândesc în perspectiva propriilor interese.
Și, peste tot și peste toate un vânt nemilos suflă a pagubă.
Pentru militarii în rezervă – acum, când pacea este atât de fragilă și un potențial război ne bate la geam – afundați în mlaștina, în care i-a cufundat protipendada îmbuibată de bunăstare, nu mai există vreo nădejde, că li se va face dreptate. Cei care, astăzi, se agață cu disperare de podiumul puterii au altceva în intenție, omițând, voit ori inconștient, ceea însuși șeful Statului Major al Apărării încearcă să le aducă în atenție: „Pacea nu mai este o certitudine pe continentul european”. Astfel, oricât de mult s-ar crede – într-o eventuală confruntare – nu ne putem baza exclusiv pe militarii activi. Fără participarea nemijlocită a rezervei Armatei, singura capabilă să asigure intrarea organizată în dispozitiv a forței principale, în mod sigur, nu vom avea nicio șansă de izbândă. Poate că țările NATO vor interveni, dar până la obținerea aprobării propriilor parlamente înșine trebuie să suportăm povara. Și, atunci, apar firești cel puțin trei întrebări fundamentale pentru existența poporului: De ce atâta îndârjire de marginalizare a militarilor în rezervă și în retragere, ca și a tuturor acelora, care au activat în sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională?! Cine se află în umbra acțiunilor destabilizatoare?! Cine vrea, cu tot dinadinsul, să distrugă integritatea și suveranitatea acestei țări și nutrește tendințe potrivnice interesului românesc?
Din nefericire, prea încrezători în asigurările unor demnitari fără de cuvânt, aidoma tuturor celor supuși aceleiași nedrepte considerații, și militarii s-au lăsat ademeniți în „târgul” unde opulența pieții doar se prezuma, fără să ia seama la izul urât mirositor al vorbelor de tăgadă ale unor samsari politici versați în manipulare. Rușinos și nedemn un asemenea comportament al celor pentru care Țara a ajuns o tarabă, în sarcina căreia se fac jocuri extrem de periculoase.
Din tot ce-a fost nu a rămas decât amintirea unei prestații lamentabile și nedemne. Iar, dacă în aceeași agoră, ca și până acum, se va reinstala „Bâlciul deșertăciunilor”, în România, jalnica reprezentație comică va fi înlocuită, treptat, cu o neasemuită dramă. De fapt, reprezentația chiar a început, pentru că cei 14 actori au început spectacolul. Unii, dintre cei puternici, cu susținere de partid, cu șanse de reușită; alții, independent de orice capacitate, fără de nicio șansă, încât spectatorii, dezorientați, nu mai știu cui să-i acorde încrederea. Și-atunci, vorba înțeleptului: „dintre două rele, să-l alegem pe cel mai puțin rău”.
Este dureros ce se întâmplă sub privirile noastre, inerte și mute, peste care același cineva – de aici sau de altundeva – a aruncat perdeaua întunecată a nerecunoștinței sociale, bulgări de învrăjbire și picături de neliniște menite să mențină starea de încordare și temerea, care domină peste o societate ajunsă la răscruce.
Poate că numai unul Dumnezeu mai poate să ne călăuzească înspre drumul cel drept.
Doamne ocrotește-i pe români!