Istoria forţelor de ordine, din ţara noastră, se caracterizează prin aceea că au existat permanent în toate cele trei provincii româneşti sub denumiri diferite (curteni, dorobanţi, slujitori, miliţii, jandarmi etc.), dar cu atribuţiuni asemănătoare.
După unirea Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, legea referitoare la organizarea Jandarmeriei în România s-a extins şi asupra provinciilor reunite cu patria mamă, astfel iau fiinţă primele formaţiuni româneşti de jandarmi, printre care şi compania de jandarmi Oradea Mare, la 1 aprilie 1919, mai întâi cu sediul la Cluj, Oradea nefiind încă eliberată, iar în decembrie, acelaşi an, s-a mai înfiinţat o subunitate de jandarmi Beiuş.
Recomandăm acestă lucrarea scrisă cu dăruire, pasiune şi profesionalism, în spiritul adevărului istoric şi care surprinde liniile ferme ale profilului ostăşesc al jandarmilor.
MOTTO: „Toţi românii sunt datori să depună semnul lor de amintire şi de recunoştinţă pe mormântul fiecăruia dintre eroii lor. Învingători sau martiri în luptele ce-au purtat, ei au cu toţii dreptul la recunoştinţa neamului întreg, pentru ca prin braţul lor şi mai mult încă, prin puternica lor amintire împlântată în sufletul poporului, ei au lăsat un izvor de virtute, din care cu toţii au dreptul să se întărească pentru viitor” (A. D. Xenopol).
Albumul jandarmeriei ne oferă detalii ale participării lor, de la înființare, la principalele misiuni ce li s-a încredințat puse sub sugestivul titlu:
Onoare, Jertfă, Credință
Monumentele şi operele comemorative cuprinse în lucrarea semnată de Luiza Laăr sunt închinate eroismului fără egal al jandarmilor români. Ele vin să întregească imaginea simbolică, pe care aceşti slujitori ai ordinii publice au creat-o şi menţinut-o mereu vie de-a lungul istoriei Armei, în momentele tragice ale unor confruntări directe cu inamicul pe câmpurile de luptă sau în condiții de pace, în efortul permanent pentru îndeplinirea misiunilor specifice.
„Eroismul este arta de a sluji neamul prin sacrifi carea ta”, spunea Nicolae Iorga, iar „Eroul este întruchiparea a tot ce este mai bun în om: lupta pentru măreţia şi fericirea Patriei şi poporului” afirma L.N.Tolstoi. Eroismul înseamnă bărbăţie, bravură, curaj, neînfricare, vitejie, toate la un loc, dar cu o condiţie: să se manifeste sub semnul onoarei
Jandarmerița, colonel Dr. Luiza Lazăr ne propune un itinerar interesant prin Istoricul, Muzeul și un pelerinaj pe la crucile, însemnelor și mormintele Jandarmilor, căzuți la Datorie.
Pentru toate acestea, din partea Cavalerilor de Clio, se cuvine un binemeritat Onor!
Și un buchet al recunoștinței ~ trandafirul al Cavalerului ~
Însoțim aceste urări cu poezia Bărânii mai, de Luminița Trăistaru*
Bătrânii mei
Unde e satul românesc,
De care ei îmi povestesc?
Da ei, bătrânii mei frumoşi,
Cu părul nins şi ochi miloşi.
Cu palmele şi acum pătate,
Până mai ieri erau crăpate
Şi erau pline de pământ,
Ei spun, pământul nostru sfânt!
Da ei, cu cămăşi lungi, curate,
Veniţi parcă din altă parte,
Din timpuri vechi, cum îmi spun ei,
Când timpul nu era în lei.
Când măsurau în omenie,
Ce-a fost cândva o să mai
Când măsurau în omenie,
Ce-a fost cândva o să mai fie
În satul nostru românesc?
În aste vremuri mă îndoiesc!
Spun că pământu-i părãsit,
Nici un ogor nu-i îngrijit.
Drumuri şi Case sunt pustii,
Până mai ieri zburdau copii.
Şi-mi pun bătrânii mei pe tavă
Pita şi viaţa lor întreagă,
Privind în gol cu nostalgie
‘Spre amintiri ce-ar vrea să învie.