8 MARTIE – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A FEMEII
Solo ROTENSTAIN
Motto:
„Bărbații creează prin imaginație,
însă femeile creează prin iubire…”
(Rabindranath Tagore)
Feminitatea înseamnă un set de trăsături, comportamente și roluri – de la frumusețe și grație la inteligență, intuiție și sensibilitate, dar, mai ales, dragoste și maternitate. Feminitatea presupune și o frumusețe interioară, o stare de spirit, proiecția lumii lăuntrice, de aceea vârsta nu o afectează, ci îi amplifică, paradoxal, valoarea. Orice încercare de definiție este incompletă și dificilă, pentru că în spiritul feminin există o stranie și misterioasă alchimie între componente diferite, de aici și dificultatea pentru psihologi în selecția unei definiții complete. Să spunem totuși că, pentru artiști, femeia este mister și fascinație tulburătoare, „un miracol de contradicții divine” (Jules Michelet), derutantă și imprevizibilă; în perspectivă psihologică, pentru Freud, femeia rămâne „continentul necunoscut”.
Încă din vechime, ipostaza feminină este motivul care apare frecvent în artele vizuale, translată în spațiul artistic, asociată frumosului estetic, emoției, religiozității. De menționat că femeia este fiinţă fundamental religioasă, mult mai apropiată de izvoarele sacrului decât bărbatul, poate de aceea apare mereu sacralizată în toate mitologiile drept zeiță a casei. Femeia procreează, dă viață, primește astfel un atribut mitic și aura de sfințenie. Cu toate acestea, femeia a avut un rol social limitat și un statut precar în multe epoci ale istoriei, îndeplinind în societate, în viața politică a statelor europene, un statut și funcții de subordonare, cu activități în spațiul casei și în agricultură, iar căsătoria era o componentă importantă a sistemului social și economic al lumii antice. De altfel în aproape toate culturile există o diferențiere clară între muncile/activitățile specific feminine și cele masculine.
Abia secolul al XVIII- lea și industrializarea vor aduce implicarea progresivă a femeilor în activitățile rezervate anterior doar bărbaților, odată cu dezvoltarea orașelor, dar și împletirea de roluri diferite. Femeia începe să se bucure de un nou statut, se schimbă axa priorităților și iese din zona vieții exclusiv domestice spre o viață socială, angajată fiind în fabrici și ateliere.
Intrarea femeilor pe piaţa muncii a fost un aspect pozitiv, dar această schimbare a însemnat atât în context capitalist, cât și în comunism integrarea în sisteme de muncă opresive, în care libertatea şi creativitatea femeilor nu au fost puse suficient în valoare. Nu întâmplător mișcările feministe au apărut pentru a echilibra dizarmoniile și prejudecățile unor societăți conservatoare. Feminismul, o doctrină teoretică și un curent de acțiune, a vizat lupta împotriva inegalității de gen, promovând afirmarea femeii în societate și susținerea drepturilor acesteia, manifestându-se mai ales în unele părți ale lumii occidentale și ale Americii, în mai multe etape. Preia principii iluministe, urmărește emanciparea femeii și egalitatea juridică, are suficiente excese, evoluează în etape care aduc nuanțe și implicări diferite. De la primele două valuri de feminism, din spațiul american, implicând tema votului și egalitatea politică, al treilea val de mișcări feministe continuă în secolele XX și XXI să abordeze, în diferite forme, inegalitățile financiare, sociale și culturale și include campanii reînnoite pentru o influență mai mare a femeilor în politică, în viața socială și în mass-media, cu necesare modificări de accente și tonalități.
Ziua Internațională a Femeilor, având la începuturi titulatura de „Ziua Internaţională a Femeilor Lucrătoare”, prilejuiește, pe diferite meridiane ale lumii, o gamă largă de celebrări ale femeii, de la gesturi de respect, apreciere şi iubire, până la omagierea realizărilor economice, politice şi sociale ale femeilor din orice vreme și națiune. Este cunoscută și ca Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pacea Internațională. Femeia este cea mai importantă fiinţă din lume, mamă şi iubită, elemente fără de care întregul univers nu ar exista.
Ziua femeilor a fost sărbătorită pentru prima dată la 28 februarie 1909 în New York, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, în amintirea unei greve a unui sindicat al femeilor, grevă care avusese loc în 1908. Atunci 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot. În ciuda a ceea ce s-a pretins mai târziu, pe data de 8 martie nu a avut loc de fapt nici o grevă.
În august 1910, a fost organizată o Conferinţă Internaţională a femeilor, în deschiderea celei de-a doua Internaționale Socialiste reunită la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări. Cu acest prilej, inspirată în parte de socialiştii americani, socialista germană Luise Zietz împreună cu colega ei liderul socialist, apoi comunist, Clara Zetkin propun sărbătorirea zilei internaționale a femeii, fără a specifica însă o dată anume. În următorul an, pe 19 martie, „Ziua femeilor” a fost celebrată pentru întâia oară de către un milion de oameni din Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. Numai în imperiul austro-ungar, au avut loc circa 300 de manifestaţii. În Viena, femeile au mărşăluit pe Ringstrasse, cu banere ce onorau martirii din Comuna din Paris. Protestatarii au cerut să li se acorde femeilor dreptul la vot şi cel de a lucra în instituţii publice.
Începând cu anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit ziua femeii în ultima duminică din februarie. Deşi au existat câteva greve, marşuri şi alte proteste ale femeilor, până în anul 1914 nici una dintre acestea nu s-a petrecut în ziua de 8 martie. În 1914, ziua femeilor a fost marcată pe 8 martie, într-o zi de duminică, această dată fiind apoi adoptată în mai toate ţările. În acelaşi an, „Ziua femeilor” din Germania a fost dedicată dreptului femeilor de a vota, drept câştigat în 1918.
În anul 1917, ultima duminică din februarie (zi corespunzătoare celei de 8 martie în calendarul gregorian) conform calendarului pe stil vechi a coincis cu ziua de 8 martie pe stil nou. Femeile din Sankt Petersburg au declanșat o grevă sub lozinca „Pâine şi pace”, cerând încheierea Primului Război Mondial, sfârșitul raționalizării alimentelor și abolirea dinastiei țariste. Leon Trotki scria despre această manifestare: „23 februarie (8 martie) a fost Ziua Internaţională a femeilor şi întâlnirile şi acţiunile din acea zi fuseseră planificate. Dar nu ne imaginăm că această zi a femeilor ar putea inaugura revoluţia. Acţiunile revoluţionare fuseseră puse la punct, dar fără a stabili o anumită dată. Dar, dimineaţa, în pofida ordinelor contrarii, lucrătorii textili au încetat munca în câteva fabrici şi şi-au trimis delegaţii cerând sprijinul grevei… ceea ce a dus la o grevă de proporţii… şi toţi au ieşit pe străzi”.
După Revoluția din Octombrie, bolşevica Alexandra Kollontai l-a convins pe Vladimir Ilici Lenin să instaureze ziua femeii drept sărbătoare oficială în Uniunea Sovietică, iar abia la 8 mai 1965 aceasta a devenit zi nelucrătoare, ca „o comemorare a meritelor de seamă ale femeilor sovietice în construirea comunismului şi în apărarea pământului părintesc de-a lungul războiului patriotic, a eroismului şi dedicării lor atât pe front cât şi în spatele acestuia, a marii contribuţii aduse de femei pentru întărirea prieteniei dintre popoare şi la lupta pentru pace.” (Ah, frazeologia comunistă!).
Drept urmare a adoptării în Rusia, după revoluţia sovietică din 1917, această sărbătoare a fost celebrată mai cu seamă în ţările socialiste şi comuniste. A fost instaurată de comuniştii din China în 1922, şi de comuniştii spanioli în 1936. După fondarea, pe 1 octombrie 1949, a Republicii Populare Chineze, consiliul de stat din această ţară a proclamat pe 23 decembrie ziua de 8 martie drept sărbătoare oficială, femeilor din China acordându-li-se cu această ocazie jumătate de zi liberă (câtă generozitate!).
După al II-lea Război Mondial, ziua de 8 martie a fost generalizată în Europa Răsăriteană. Astfel, „Ziua Femeii” se impunea ca sărbătoare exclusiv comunistă. În unele regiuni, ziua de 8 martie şi-a pierdut totuşi nuanţele politice, devenind o ocazie pentru ca bărbaţii să îşi exprime dragostea faţă de femei într-o serie de manifestări asemănătoare cu cele de Ziua mamei şi Ziua Sfântului Valentin. Actriţa şi activista pentru drepturile omului Beata Pozniak a conlucrat cu primarul din Los Angeles, guvernatorul Californiei şi membri ai congresului american pentru obţinerea recunoaşterii oficiale a acestei sărbători în SUA. În 1944, Pozniak a reuşit introducerea celei dintâi legi din istoria congresului SUA pentru recunoaşterea zilei internaţionale a femeilor în Statele Unite.
În alte părţi ale lumii, ziua femeilor a rămas marcată de mesaje asociate cu drepturile umane şi politice ale femeilor, aşa cum au fost transmise constant de ONU, care a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii pe 8 martie, în 1975. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1977, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii. Ziua Femeii este sărbătorită pentru a comemora atât realizările sociale, politicile și condițiile economice ale femeilor, cât și discriminarea și violența care își fac încă simțită prezența în lume.
8 martie este o zi în care femeile sunt recunoscute pentru realizările lor, fără a ţine cont de diferenţele naţionale, etnice, lingvistice, culturale, economice sau politice. În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită în toata lumea (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă). Diferite femei, inclusiv lideri politici, comunitari și de afaceri, precum și educatoare, inventatoare, antreprenoare și personalități feminine de televiziune participă de obicei la evenimentele din această zi. Mesajul acestora se focalizează pe diverse teme, cum ar fi inovarea, portretizarea femeilor în media, importanța educației și oportunităților în carieră ale acestora.
Tema din 2021 a Zilei Internaționale a Femeilor a fost „Choose & Challenge”/”Alegere și provocare”. O lume a provocărilor este o lume alertă, iar schimbarea provine din provocări. Așadar, ar trebui să ne confruntăm cu provocările, găsind noi căi de a clădi o lume guvernată de egalitatea dintre genuri! Numeroși elevi, studenți și membri ai unor instituții educaționale iau parte în această zi la lecții speciale, dezbateri și prezentări despre rolul femeilor în societate, influența lor și chestiuni care le afectează. De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții de la prieteni și rude.
Realități în spațiul românesc
România a consemnat recent o premieră: o femeie prim-ministru, după cum au fost momente politice cu numeroase femei ministru, femei parlamentar, femei care conduc instituții publice, companii puternice, inclusiv doamne care coordonează instituții de forță în stat. Dacă în anul 1990, Parlamentul număra în băncile sale doar 24 de reprezentante femei (4,9% din totalul numărului de parlamentari), 10 ani mai târziu erau 52 de femei (10,8%), în legislatura 2016-2020, Parlamentul național avea în componența sa un număr de 88 de femei, reprezentând aproximativ 20% din numărul celor 442 de parlamentari, ceea ce ne apropie, în sfârșit, de media europeană. În legislatura actuală sunt în jur de 86 de femei parlamentar: în Camera Deputaților există 61 de doamne din 330 de deputați, iar în Senatul României se consemnează prezența a 25 de doamne senator din 136 de senatori.
Dincolo de numere și statistici, de evoluții cantitative, rolul femeilor în politică este limitat, pozițiile de influență, de putere sunt rezervate bărbaților, deciziile importante se iau aproape exclusiv în cercuri masculine. În mediul privat există, însă, multe femei cu funcții de conducere în companii locale sau internaționale, coordonând corporații influente, pentru că aici inteligența, pregătirea profesională, seriozitatea și rigoarea feminină sunt apreciate și valorificate. Rămâne de referință modelul nordic, în perspectiva democrației, prin susținerea fermă a femeilor, prin implicarea acestora în societate și politică, prin abordarea consecventă a politicilor de gen. Conform datelor Raportului Global al Echilibrului de Gen 2015, România se afla pe locul 77 din 145 de țări analizate în ceea ce privește criteriul egalității de gen în viața politică a țării. Conform aceluiași document, în țări precum Suedia, Finlanda, Olanda, Islanda, Norvegia sau Danemarca, peste 40% dintre membrii Parlamentului sunt femei.
Secolul XXI a deschis imaginea unei societăți complexe, a progresului tehnologic, a globalizării, a preocupării pentru respectarea drepturilor omenești, dar și tabloul unui timp contrastant și paradoxal, din care nu lipsesc inechitățile, disparitățile de gen, prejudecăți și stereotipuri culturale, sociale, religioase, forme de agresivitate fizică, verbală, emoțională, psihologică.
De aceea se discută despre reconfigurarea abordărilor religioase în contextul modernității; de la Taoism, Budism şi Hinduism până la Islam, Creştinism sau alte religii se impune nuanțarea unor precepte, valori morale, credințe și ecouri de sorginte mitologică, în sensul armoniei și complementarității între bărbat și femeie, spre o necesară și metaforică deschidere – esenţa femeii este bărbatul, iar esenţa bărbatului este femeia.
Urgențe, soluții, perspective
Rezolvarea principalelor contraste, prejudecăți, diferențe și probleme ale umanităţii – sărăcie extremă, inegalități, lipsa accesului la educație și formare, prejudecăți, tabuuri și stereotipuri, tensiuni culturale;
Preocupări pentru accesul la cultură si educație a tinerelor generații, în spiritul toleranței, al egalității și al complementarității, pentru că nu este o luptă pentru supremație, ci opțiunea pentru un drum corect, spre împlinirea ființei umane și afirmarea ei valorică;
Demontarea prejudecăților și a stereotipurilor legate de rolurile feminine, promovarea unor programe de informare și educare a opiniei publice, mai ales în mediile rezidențiale, conservatoare (satul, orașele mici, regiuni cu dezvoltări economice modeste);
Educația pentru acceptarea ideilor diferite, pentru coexistența opiniilor, pentru a estompa ezitările femeilor de implicare în politică, în diverse activități civice, sociale, ce le fac vizibile și importante în spațiul public;
Conturarea unei strategii coerente, cu abordări intersectoriale a problematicii de gen, valorificând experiența societății civile, a rolului media, a ONG-urilor, a parteneriatelor, a modelelor europene de succes.
Certitudini și speranțe
„Nu te naști femeie. Devii femeie!”
(Simone de Beauvoir)
În lumea modernă și postmodernă, o femeie este, totuși, liberă să influențeze într-o măsură anume propriul destin, să abandoneze feminitatea tradiţională în favoarea unui rol activ, a unei energii și vitalități care înseamnă siguranță de sine, încredere, libertate.
Egalitatea şi autonomia mult invocate au condus și la roluri amplificate. Dimensiunea maternă şi ipostaza de iubită sau soţie se completează cu roluri sociale, politice, responsabilităţi, contururi ferme de personalitate, forța de a conduce și influența mersul lumii. În esență, o femeie reușește să fie feminină și să devină un model de succes atunci când este împăcată cu sine și acceptă deplin ființa ce o definește, când se cunoaște, se simte bine în ea însăși și devine parte a lumii în care trăiește. O femeie adevărată nu se teme de (im)perfecțiuni, dar este conștientă de acestea… Ea rămâne senină și încrezătoare împreună cu sinele ei, înțelegându-și sensul și rostul prin chiar unicitatea și alchimia care o definesc, purtând o semnătură irepetabilă.
Femeia este cea care duce viața înainte fără a putea fi oprită din drumul ei efemer dar nepieritor și permanent către eternitate, creând infinitul ciclu al vieții eterne:
- Pe timp prielnic sau pe furtună,
- Deshidratată de insuportabila caniculă a soarelui dogoritor sau tremurând de frigul care-i taie respirația și-i îngheață degetele obosite de tremurături,
- Înfruntând vijelia nisipului deșertic sau furia dezlănțuită a crivățului turbat, prin vânt, ploaie, lapoviță sau ninsoare,
- Alături de partener sau abandonată, ori zvârlită afară din bârlog,
- Sănătoasă sau chiar bolnavă,
- Trecând prin momente mai ușoare sau mai grele, prin clipe senine ori de desperare,
- De mii de ani, din generație în generație.
Tuturor femeilor – doamnelor, domnișoarelor și fetelor care ne aduc bucuria, sarea și piperul vieții noastre cotidiene un sincer, respectuos și călduros: LA MULȚI ANI!
Ziua femeii în citate, aforisme, maxime
Aceste mesaje şi aforisme încearcă să sugereze că 8 martie, ziua femeii, nu a fost declarată drept sărbătoare internaţională doar pentru a afirma superioritatea unuia dintre sexe în defavoarea celuilalt. Ziua femeii nu are de a face cu cine spală vasele după cină şi cine are ultimul cuvânt într-o dispută!
„Femeia este o mâncare pentru zei gătită de diavoli.” William Shakespeare
„Femeile sunt făcute a fi iubite, şi nu înţelese.” Oscar Wilde
„Femeia este un taler de argint pe care noi punem mere de aur.” Goethe
„Femeile nu sunt niciodată mai puternice decât atunci când se înarmează cu slăbiciunea lor.” Madame Marie du Deffand
„Femeia este simbolul bunăvoinţei şi frumuseţii.” Novalis
„În mod sigur, Dumnezeu a creat bărbatul înaintea femeii. Dar, nu-i aşa, întotdeauna trebuie să faci o schiţă înainte de a realiza o adevărată capodoperă?” Anonim
„Femeia este un trandafir ceresc în viaţa pământeană.” Friederich Schiller
„Femeia îşi poartă lacrimile de pe faţă asemeni unor bijuterii.” Anonim
„Când e frumoasă, femeia place ochilor; când e bună, place inimii; cea dintâi este o bijuterie, a doua e o comoară.” Napoleon I
„Femeia este o mătăsoasă victorie asupra biologiei.” Ionel Teodoreanu
„Femeia este o sclavă ce trebuie să fie aşezată pe un tron.” Honore de Balzac
„Femeia este sufletul bărbatului, lumina care îl călăuzeste; femeia este glorie.”
Miguel de Cervantes
„Femeia este o gândire, cea mai puternică gândire a naturii, dar o gândire dansând.”
Jaques Prevert
„Femeia este o fortăreaţă în care bărbatul este prizonier.” Proverb kurd
„În ultimele secole, femeile au fost asemeni unor ochelari având magica şi delicioasa putere de a reflecta un bărbat de două ori mai mare decât este în realitate.” Virginia Woolf
„Cea mai rapidă cale de a schimba societatea constă în a mobiliza toate femeile din lume.”
Charles Malik
„Femeilor care caută să fie egale cu bărbaţii le lipsesc cu desăvârşire ambiţia.” Timothy Leary
„Dumnezeu le-a dăruit femeilor intuiţie şi graţie. Folosită aşa cum trebuie, această combinaţie de calităţi poate deruta creierul oricărui bărbat.” Farrah Fawcett
„Femeile sunt adevăratele arhitecte ale societăţii.” Harriet Beecher Stowe
„Tine cont ca Ginger Rogers a făcut tot ceea ce făcea Fred Astaire, dar în plan secund şi purtând pantofi cu tocuri.” Faith Whittlesey
„Femeile sunt întotdeauna frumoase.” Ville Valo
„O femeie fermecătoare nu urmează mulţimea. Este mereu ea însăşi.” Loretta Young
„Femeile sunt arareori tăcute. Frumuseţea cu care sunt înzestrate vorbeşte mereu în locul lor.” Philip Moeller
„Istoria din toate timpurile, dar mai ales cea prezentă, ne învaţă că femeile sunt uitate dacă uită să se gândească la ele insele.” Louise Otto
„A fi femeie este o sarcină teribil de dificilă, ce constă în principal din a avea de a face cu bărbaţii.” Joseph Conrad
„Un lucru pe care femeile trebuie încă să îl înveţe este că nimeni nu îţi oferă putere. Trebuie sa ţi-o iei singură.” Roseanne Barr
„Marea problemă a femeilor este că ajung să fie încântate de câte un nimic, pentru ca apoi să se mărite cu el.” Cher
„Bărbaţii care tratează femeile ca nişte jucării neajutorate şi fermecătoare merită să aibă femei ce consideră bărbaţii drept un delicios şi un generos cont în bancă.” Anonim
De 8 martie vă urez o primăvară frumoasă, cu soare, fericire şi toată dragostea prinsă
într-un frumos buchet de ghiocei ce vestesc venirea unei noi primăveri!
Epilog:
„Femeia nu este sexul slab, e cel mai nobil din cele două, prin puterea sa de sacrificiu, de suferinţă în tăcere, de umilinţă, credinţă şi cunoaştere.” Mahatma Ghandi
Iași, 8 Martie 2022
