„Dragul meu Prieten colonel Dr. Constantin Moșincat
în amintirea revederii noastre la Oradea sub semnul generalului Berthelot și al frăției de arme româno-franceze, cu afecțiune și prețuire întotdeauna”
10.07 2019
SUB SEMNUL MARII UNIRI CAMPANIILE ARMATEI ROMÂNE PENTRU ÎNTREGIREA ŢĂRII (1916-1920)
Primul Război Mondial (1914-1918) a reprezentat un conflict fără precedent în istoria omenirii și a implicat 33 de state de pe cinci continente cu peste un miliard de locuitori. El a durat 52 de luni și a provocat schimbări geopolitice fundamentale, precum și schimbări profunde în viața și atitudinile popoarelor.
În iulie 1914, 20 dintre cele 23 state europene independente erau monarhii și doar trei republici. Trei imperii includeau în frontierele lor cea mai mare parte a
continentului: două imperii multinaționale, veritabile „închisori ale popoarelor”, cum erau denumite de contemporani – Imperiul Rus și Imperiul Habsburgic, ultimul reorganizat în 1867 ca Imperiu Austro-Ungar; cel de-al treilea, Imperiul German, fondat în 1871, deţinea de atunci o relativă supremație politică și militară pe continent, pe care dorea să o extindă pe întreaga planetă. Două grupări opuse – Tripla Alianţă (Germania, Austro-Ungaria și Italia) și respectiv Antanta (Franța, Rusia și Marea Britanie) – dominau și controlau întreaga evoluţie a continentului și a altor teritorii, caracterizată, la începutul secolului al XX-lea de o accentuare a contradicţiilor, mai ales economice, între Marile Puteri, și de o accelerată cursă a înarmărilor terestre şi navale.
În vara anului 1914, gruparea Puterilor Centrale (Germania și Austro-Ungaria) s-a pronunţat pentru o revizuire radicală și violentă a balanței puterii în Balcani, Europa și în lume. Sub pretextul asasinării prințului de coroană Franz Ferdinand de Habsburg, la Sarajevo (15/28 iunie), conducătorii Dublei Monarhii au declarat război Serbiei (15/28 iulie), considerând că, astfel, vor putea da o lovitură decisivă mișcărilor naționale din Imperiu. Într-o singură săptămână („săptămâna tragică”), în ciuda eforturilor diplomatice de a se evita extinderea conflictului, războiul s-a generalizat fără ca nimeni să-i bănuiască durata și mai ales consecințele sale profunde.
La sfârșitul conflagraţiei (11 noiembrie 1918 – Armistițiul semnat în pădurea
de la Compiègne), când revoluția rusă era în plină desfășurare și multe națiuni
europene se luptau pentru independența lor, istoria va înregistra căderea celor
trei mari imperii anunţând profunde transformări pe harta politică a Europei şi
a lumii.
ARGUMENT, de Academician Victor VOICU aici