Gând bun

Urare

Gândul zburdă liber,

hoinar prin munți și văi,

cătându-te, și sper

drag prietene din depărtări,

să te găsească teafăr, vesel

stând lângă ai tăi.

Ce gând mă preocupă

pe finele de an

să ți-l împărtășesc:

Ridic a mea cupă

spre bine să-ți vestesc

Mulți ani cu Sănătate!

~ Cavaler de Clio ~

Tradiții și obiceiuri la început de an

 Obiceiul de a umbla cu Capra, Ursul, Sorcova și cu Plugușorul ține, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou, și este larg răspândit în România.

În prima zi a noului an, de Sfântul Vasile, se crede că cerurile se deschid, că rugăciunile sunt ascultate și că animalele vorbesc cu glas omenesc. Tot atunci este obiceiul ce dorește tuturor prosperitatea prin trasul cu Plugușorul și Sorcovitul, prin care se invocă și belșugul pentru gospodăria celui care primește colindătorii. Se spune că aceia care nu primesc cetele de colindători vor avea necazuri și sărăcie în anul ce vine.

În ajunul Anului Nou, în Moldova, cete de flăcăi și de bărbați recent însurați merg cu Plugul. Străvechi obicei agrar derivat dintr-o practică primitivă, trecut printr-un rit de fertilitate, Plugușorul a ajuns o urare obișnuită de recolte bogate în anul care abia începe. Textul este în excelență o narație privind muncile agricole, recurgând la elemente fabuloase. Începe cu aratul, fiind urmat de semănat, îngrijirea plantelor, recoltat și adusul boabelor în hambare.

Sorcova, vesela,

Să traiți, să-mbătrâniți,

Peste vară, primăvară,

Ca un păr, ca un măr,

Ca un fir de trandafir,

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata,

Tare ca fierul,

Iute ca oțelul.

La anul și la mulți ani!

În România, Pluguşorul este cea mai răspândită tradiţie. Pe Valea Mureşului şi pe cea a Arieşului, sunt frecvente urările de tipul: „Câte paie pe casă / Atâţia galbeni pe masă. / Câte pietre la fântână / Atâtea oale cu smântână”,  semn că acest ritual este unul de prosperitate. Alte urări amintesc de colonizarea Daciei de către romani, în timpul împăratului Traian. „S-a sculat mai an / Bădia Traian…”. Asocierea împăratului roman cu Pluguşorul nu este deloc întâmplătoare, spun istoricii. Şi asta pentru că ritualul întemeierii unui nou oraş roman cuprindea trasarea perimetrului sacru al aşezării cu ajutorul unui… plug.

Calendarul Sfinților de peste an începe cu Sânvăsâi, celebrat în prima zi a Anului, este un tânăr chefliu care stă călare pe butoi, iubește și petrece; Dragobete (24 februarie), fiul Dochiei, reprezintă zeul dragostei pe plaiurile carpatice; Sângiorzul (23 aprilie), Sântoaderul sunt tineri călări pe cai; Sântilie (20 iulie) și Sâmedru (26 octombrie) sunt maturi. După ei urmează generația sfinților-moși: Moș Andrei (30 noiembrie), Moș Nicolae (6 decembrie), Moș Ajun (24 decembrie) și Moș Crăciun (25 decembrie). Întoarcerea simbolică a timpului în această noapte este asimilată cu moartea divinității adorate, iar reluarea numărării zilelor, cu renașterea acesteia, se arată în volumul ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997[1].

În ajunul Noului An, pe înserat, își fac apariția ”mascații”. În satele bucovinene, de pildă, se obișnuiește ca mascații să umble în ceată, care reunește personaje mascate: ursul, capra, căluții, cerbii, urâții, frumoșii, dracii, doctorii, ursarii, bunghierii etc. După lăsarea serii, ceata cea mare se fărâmițează, iar grupurile rezultate încep să meargă din casă în casă, până la răsăritul soarelui, atunci când Anul Nou își intră în drepturi.

Anul debutează cu sărbătoarea creștinească de Sfântul Vasile, episcopul Cezareii, care este unul dintre cei mai importanţi părinţi ai Bisericii Ortodoxe şi unul dintre cei mai mari teologi creştini. S-a născut în Pont în jurul anului 329 şi a murit în Cezarea în ziua de 1 ianuarie 379, după Hristos.

În anul 370, Sfântul Vasile era ales episcop al Cezareii. El era totodată Mitropolit al Cappadociei şi Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzându-se între Balcani, Mediterană, Marea Egee şi până la Eufrat. El a depus eforturi susţinute pentru organizarea bisericii şi a luptat pentru drepturile clerului, totodată punând un mare accent pe temeinica pregătire canonică şi spirituală a preoţilor.

O mare atenţie a acordat Sfântul Vasile săracilor şi celor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate. Dragostea sa faţă de semeni s-a concretizat mai ales în aşezământul filantropic, numit de credincioşi Vasiliada.

Sfântul Vasile, este perceput de unii drept primul petrecăreţ, numele lui fiind considerat de alţii drept numele de botez al lui Iisus Hristos, este apărătorul creştinilor, „păzitor de duhuri rele”, astfel că prima zi a anului a ajuns să fie considerată un moment propice pentru desfăşurarea practicilor magice.

Tradiția zice că de Sfântul Vasile, dacă dormi rişti să fii leneş tot anul. În tradiţia populară se spune că aduce noroc dacă prima persoană care intră în casă de 1 ianuarie este bărbat. Se mai spune că, în ziua de Anul Nou, orice familie trebuie să fiarbă un cap de porc, pentru a avea un an bogat.

De Sfântul Vasile se spune că e bine să se bea mult vin, pentru că atât cât vom bea, tot aşa vom avea şi sânge în obraji. Conform tradiţiei populare, cum e ziua de Anul Nou, aşa va fi tot anul: dacă ninge, va fi un an îmbelşugat, iar dacă e senin, oamenii vor fi sănătoşi tot restul anului.

Fie ca Anul 2021 să vă aducă numai bucurii!

Prietenilor Vasile:

Tutula, Lechințan, Anton, Creț, Vancea, Cmeciu, Ghiran, Fonoage, Todincă

le urez

La mulți ani!

Col. r. dr. Constantin Moșincat

[1] Album de exceptie, conține bogate materiale etno-folclorice, ilustrații, texte scripturistice și teologice, obiceiuri, tradiții, jocuri etc., Colaboratori la volum: Anca Manolescu, Irina Nicolau, Andrei Plesu, Pr. Vasile Raduca ș.a., 239 pagini format mare.

 

 

Acest articol a fost publicat în Articole, Autori, Catalog Autori și etichetat cu , , , , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.