I E R T A R E A

De ce să fiu iertat ? De ce să iert?  Pe cine si cum să iert ?

          Iertarea este un cuvânt complex si se referă la un sentiment de o înaltă spiritualitate,  foarte dificil de conceput in mintea oamneilor, greu de exprimat  prin viu grai, dar mai ales de a fi îmfăptuit, dovedit , in adevăratul sens al cuvântului pentru majoritatea oamenilor.

          Vrem  să fim iertați, pentru că fiecare crede că întotdeauna merită să fie iertat de Bunul Dumnezeu,  considerând că nu a făcut păcate de moarte ,… deci chiar dacă a greșit , după ce a făcut o spovadă buna , a primit dezlegarea duhovnicului , se crede că a fost iertat, se simte liber, descătușat de prejudecății, pentrucă așa gândesc  creștini  de azi, care știu  că iertarea este atributul lui Dumnezeu, -iertare – primită  pentru a dobândi Impărăția Cerurilor și mântuirea veșnică.

          Credincioșii vin la biserică și îi cer iertare lui Dumnezeu, dar oare au  deschiderea si un suflet curat pentru a primi si mai ales pentru a fi vrednici de iertarea dăruită de Dumnezeu ?

Merită să primească iertarea dacă ei  sunt ferm convinși ca nu au greșit cu nimic?

         Atunci de ce cer iertare?

 În conștiința fiecărui credincios  s-a inrădăcinat fraza prin care se roagă *: ne iartă nouă păcatele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri!” –   in Rugăciunea Domnească *Tatăl Nostru *

De foarte multe ori  – cei credincioși si alții,  de foarte puține ori,  vin la scaunul de spovadă să-I ceară  iertare Lui Dumnezeu  pentru păcate și greșeli recunoscute , uneori, debusolați, cuprinși de deznădejdea păcatului săvârșit,

 înverșunați împotriva aproapelui , alteori cu o nonșalanță și ipocrizie spun banalități în locul greșelilor adevarate,  pentru că nu știu ce inseamnă sacramentul spovezii.

          În perioada Postului Sfintelor Paşti, întreaga creştinătate  parcurge cu smerenie si evlavie Calea Sfintei Crucii, suferind şi preluând durerile Mântuitorului Isus Christos, etapă care provoacă  o stare de examinare și de cercetare a comportamentului personal, în ale cărei conştiinţă domneşte credinţa, dar mai ales dorința de iertarea greșelilor și  a păcatelor

De ce să fiu iertat?

          Este un adevăr, că  merităm să plătim pentru păcatele noastre. Problema este însă că plata păcatului este moartea. Dar Isus Christos a murit în locul nostru, din dragoste pentru noi, ca să nu fie nevoie să murim fără Dumnezeu.

          Pe Cruce,  Isus Chistos a luat asupra Sa toate păcatele noastre, plătind  pentru ele și astfel să avem cale liberă care să ne ducă la Dumnezeu

          Isus Christos oferă sfintele Sale patimi ca ispășire a păcatelor omenirii si ajută , pe toți, să trăiască o viață curată prin sfânta iertare a Sa

 De ce să iert?

Pentru că trebuie să ierți, ca să fii iertat !

 Iertarea primită pentru păcatele personale este  condiționată de iertarea celor care au greșit împoriva celui care cere iertarea lui Dumnezeu.

Iertarea izvorăște din iubire și numai cine iubește știe să ierte cu adevărat.

Valoarea și greutatea sentimentului de iubire este egală cu cea a dorinței desăvârșite a iertării

           Este greu să ierți?  Oare este greu să iubești?

 Cele două sentimente dovedesc măsura în care sufletul este incărcat cu credința  în suferințele calvarului si al răstignirii pe Sfânta Cruce a lui Isus Christos.

          Toți  păcătuim , cu toate acestea, Dumnezeu ne iubește. Asta nu înseamnă că iubește și tot ceea ce facem, însă ne iubește pe noi. De fapt, El iubește atât de mult omenirea încât a făcut posibil pentru noi să ajungem la Dumnezeu prin sacrificiul Fiului Său, Iisus Chistos.

           Dumnezeu ne iubește pe noi  creștinii și pe toții oamenii,  necondiționat  pentru că fiecare om din lume este important pentru Dumnezeu , indiferet de vârstă, rasă, naționalitate, aspect exterior, stil de viață  sau credința religioasă.

Aceasta dovedește dorința lui Dumnezeu ca oamenii să trăiască în comuniune, pentru a avea compasiune și milă față de cei nevoiași si suferinzi sau care se confruntă cu mari problemle de viață  

           Iubirea oferă dezlegare pentru a dăruii iertare celui care  a provocat suferință și deznădejde personală  

          Iertarea este un act de conștiință, dar mai ales un act  de credință în sacrificiul lui Isus Christos, pentru iertarea păcatelor si  a greșelilor omenirii.

         Iertarea trebuie să vină prin cuvinte , prin gesturi, comportament de prețuire față de cel considerat vinovat , IARTĂ-MĂ- cuvântul magic , trebuie spus din pură convingere  care să eruop ca un vulcan din  suflet

 IARTĂ-NE DOAMNE , Trebuie să cerem iertare tutuor celor față de care am greșit cu vorba,  cu gândul,  cu fapte dușmănoase , cu ură.
DOAMNE  TE ROG IARTĂ-I , trebuie să-I ierți pe toți cei care au greșit față de alte persoane, cu  vorba,  cu gândul,  cu fapte rele.

SFÂNTĂ TREIME , prin care trebuie să cerem iertare celor față de care am greșit, SFÂNTĂ TREIME,  prin care dăruim iertare  față  de toți cei care au greșit față de alte persoane.

 Trebuie să fie o eliminare a mugurelui, din suflet, care intruchipreaza ura, supărarea si imposibilitatea de a uita atitudinea celui care a greșit si vătămat prin cuvinte sau fapte o altă persoana care suferă  din acestă cauză.

          A rămâne in ură față de cineva, e semn că inima nu este deschisă pentru aproapele.

          Iar intr-o astfel de inima nu poate locui Dumnezeu. Și astfel, nu se poate oferii iertarea păcatelor

          Refuzul de a ierta păcatele aproapelui  este motiv care  zguduie din temelii credința, smerenia interioara și dorința de indreptare.

           In zilele noastre, a fi smerit nu echivalează cu a te lăsa călcat în picioare și a pierde  demnitate de creştin.

          Ştiut este un gând răspândit conform căruia smerenia ar fi o umilinţă netrebnică. Insă Cel care S-a smerit pe Cruce, cu mâinile şi picioarele găurite de cuie şi cu suliţa împunsă în coastă, smerenia cea adevărată, dumnezeiască, dăruită prin Răstignirea lui Isus

           Atunci când greşim faţă de cineva, ne cerem iertare pentru a restabili relaţia cu acea persoană. Iertarea nu este obţinută pentru că cel vinovat ar merita să fie iertat.

           Nimeni nu merită să fie iertat. Iertarea este un act al dragostei, îndurării- milei, şi harului. Iertarea este o decizie de a nu avea nimic împotriva unei alte persoane, în ciuda a ceea ce ar fi făcut rău pentru aproapele.
          Este foarte important să credem în Tainele Sfinte, să avem această putere a credinţei, să primim, într-adevăr, iertarea, binecuvântarea, mila şi dragostea lui Dumnezeu , pentru a dobândi şi singura Cale de a-L cunoaşte pe Dumnezeu de a insuși  Adevărul şi a  trăi Viața  

CUGETARE

ing. MIORIȚA SĂTEANU

Presedinte onorific Uniunea Femeilor

Cetățean de onoare al Municipiului Oradea

Membră in Forumul Ecumenic  al Femeilor Creștine din România

 

 

 

 

 

Acest articol a fost publicat în Articole, Autori, Catalog Autori și etichetat cu , , , . Salvează legătura permanentă.